Prin bunăvoința d-lui prof.dr.

#FLORIN #EPURE ,

director executiv al Direcției pentru Cultură Vâlcea,

#vă #prezentăm :

⬇️✍️📃⬇️✍️📃⬇️

#𝗔𝗚𝗘𝗡𝗗𝗔

#𝗖𝗨𝗟𝗧𝗨𝗥𝗔𝗟𝗔̆

#𝗩𝗔̂𝗟𝗖𝗘𝗔𝗡𝗔̆

#𝗜𝗔𝗡𝗨𝗔𝗥𝗜𝗘𝟮𝟬𝟮𝟲

decembrie 2025 - 31 ianuarie 2026

Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea, galeria sub-sol

Expoziția temporară de artă vizuală „Întâlnire cu sine”.

Organizator:

• Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea.

Partener:

• Școala Doctorală Cluj.

decembrie 2025 - 30 ianuarie 2026

Muzeul Satului Vâlcean - Școala Primară

Expoziția de artă vizuală „Ne întoarcem în sat”.

Organizator:

• Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea.

Partener:

• Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea.

decembrie 2025 - 9 ianuarie

Galeria „Artex” Râmnicu Vâlcea

„Semne identitare”, Salon anual al membrilor Filialei Râmnicu Vâlcea a UAP din România.

Galeria „Ultimul Etaj” din River Plaza Mall

Retrospectiva concursului de pictură pentru copii „Râmnicul meu”.

Galeria „Cozia” - Pasaj 1

„Sus, la Poarta Raiului”, expoziție de icoane a membrilor grupului Eikona și a invitaților lor.

Galeria „Cozia” - Pasaj 2

La Conac, expoziție de fotografie a Fotoclubului „Floarea de Colț”.

Organizator:

• Uniunea Artiștilor Plastici din România - Filiala Vâlcea.

ianuarie

Librăria „Humanitas” Râmnicu Vâlcea

Cărțile lunii ianuarie: Humanitas S.A. - „Istoria orbilor”, Alina Pavelescu, Șerban-Liviu Pavelescu; Humanitas Fiction - „Oameni care vor fi mereu cu mine”, Narine Abgarian; Humanitas Junior - „Marea cu ferestre”, Cătălin Pavel. Promoții: „2+1 cadou la toate titlurile de la Editura Corint”; „50% reducere la toate titlurile din colecția YoungArt de la Editura Art”.

Organizator:

• Librăria „Humanitas” Râmnicu Vâlcea.

6 ianuarie

Botezul Domnului (Boboteaza)

În suita celor douăsprezece sărbători importante creştine se numără şi „Boboteaza” (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an, în ziua a şasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ treizeci de ani. Întrucât în aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. III d.Hr., poate şi mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că în „Constituţiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sărbătorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşti.

6 ianuarie

Comuna Muereasca

„Alegerea de june”, sărbătoare tradițională a comunității Muereasca, care marchează, anual, finalul sărbătorilor de iarnă din arealul vâlcean. Un obicei unic, nu numai în judeţ, ci şi în ţara noastră, practicat de peste o sută de ani - „Alegerea de June” este un ceremonial desfăşurat în seara de Bobotează şi continuat a doua zi de Sfântul Ion.

Organizatori:

• Primăria comunei Muereasca;

• Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea.

7 ianuarie

Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

În fiecare an, pe 7 ianuarie, creştinii sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre profeţi şi Înaintemergătorul Domnului, glasul care striga în pustie „gătiţi calea Domnului”. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Iisus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească. Totuşi, chiar după venirea Harului şi moartea lui ca martir, Ioan Botezătorul continua să fie pentru creştini, în sens duhovnicesc, Înaintemergătorul Domnului. Model de înfrânare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti, Ioan nu va înceta niciodată să fie cel care găseşte calea ce duce la Hristos.

Monumente istorice vâlcene cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul:

- Biserica „Sf. Ioan” din Râmnicu Vâlcea;

- Biserica din satul Urşani, oraş Horezu;

- „Biserica din Târg”, oraș Horezu;

- Biserica din oraşul Băile Olăneşti;

- Biserica din oraşul Berbeşti;

- Biserica din oraşul Ocnele Mari;

- Biserica din satul Drăgoeşti, comuna Drăgoeşti;

- Biserica din satul Mileşti, comuna Făureşti;

- Biserica de lemn din satul Tanislavi, comuna Fârtăţeşti;

- Biserica din satul Vătăşeşti - Ţânculeşti, comuna Goleşti;

- Biserica din satul Bocşa, comuna Măciuca;

- Biserica din satul Buleta, comuna Mihăeşti;

- Biserica din satul Neghineşti-Cacova, comuna Stoeneşti;

- Biserica din satul Vaideeni, comuna Vaideeni;

- Biserica din satul Zătreni, comuna Zătreni.

8 ianuarie

Arhiepiscopia Râmnicului

Ședința anuală de lucru a Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Râmnicului.

Ora 9,30: Catedrala Arhiepiscopală

Slujba de Te Deum.

Ora 10,00: Sala „Gerasim Arhiepiscopul” din cadrul Așezământului „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul”

Lucrările ședinței.

Organizator:

• Arhiepiscopia Râmnicului.

9 ianuarie

Ora 21,00: „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea

Retro Dance Party Cătălinescu.

Organizator:

• „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea.

10 ianuarie

Ora 15,00: Căminul cultural din satul Gura Văii, comuna Bujoreni

Simpozionul „Bujoreni în hrisovul lui Mircea cel Bătrân” - 8 ianuarie 1392 - 8 ianuarie 2026ˮ - masă rotundă organizată cu prilejul aniversării a 634 de ani de atestare documentară a localității Bujoreni (ediția a IV-a).

Organizatori:

• Primăria comunei Bujoreni;

• Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea.

12 ianuarie

Ora 19,00: Sala Lahovari Râmnicu Vâlcea

Festival Mozart - Orchestra simfonică a filarmonicii.

Dirijor: Marius Șerbănescu.

Solist: Cristian Modrescu - clarinet.

În program:

Wolfgang Amadeus Mozart – Uvertura operei „Don Giovanni”;

Wolfgang Amadeus Mozart – Concertul în La Major pentru clarinet și orchestră, K. 622;

Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia nr. 29.

Organizator:

• Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea.

13 ianuarie

Ora 10,00: Clubul Seniorilor Râmnicu Vâlcea

Dezbatere „Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg și gazetar”, în contextul celebrării Zilei Culturii Naționale.

Organizator:

• Asociația Seniorilor din Educație, Știință și Cultură - județul Vâlcea.

15 ianuarie

Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea

Ziua Culturii Naționale - EMINESCIANA.

În context: Recital de muzică și poezie; Expoziția de portrete „Eminescu și Caragiale”.

Organizator:

• Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.

15 ianuarie

Ora 10,00: Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea

Ziua Culturii Naționale - Festivitatea de premiere anuală a Concursului „Vâlcea - Colț de rai”, ediția a XIV-a (2025).

Organizator:

• Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.

15 ianuarie

Ora 11,00: Catedrala Arhiepiscopală

Slujbă de pomenire pentru poetul Mihail Eminescu.

Sala „Iosif Episcopul” a Centrului Cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”

Spectacol.

Organizator:

• Arhiepiscopia Râmnicului.

15 ianuarie

Ora 11,00: Statuia poetului Mihai Eminescu din Parcul Ostrov, Călimănești

„Eternul Eminescu...” - Omagierea lui Mihai Eminescu și a lui Nicolae Bălcescu, ediția a XIII-a, eveniment desfășurat în contextul Zilei Culturii Naționale a României.

Organizatori:

• Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea;

• Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”.

Parteneri:

• Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab” Râmnicu Vâlcea;

• Liceul „George Țărnea” Băbeni;

• Casa de Cultură „Dragoș Vrânceanu” Băbeni.

15 ianuarie

Ora 13,00: Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea

Minispectacol omagial „Dor de Eminescu!”.

În program: Atmosfera epocii–eminesciana - portret muzical, prof. Daniel Gheorghe; Accesoriile sensibilității și ale patrimoniului cultural românesc - momente poetice, prof. Cismaru Marinela; Lecții de dans -ipostaze ale personalității tânărului Eminescu, prof. Runceanu Alexandru; Portret literar contemporan, prof. Georgescu Patricia; Penița timpului în stihuri cunoscute, prof. Cismaru M.; Conexiuni lingvistice, prof. Cristina Bălașa; Romantismul elegiac eminescian în ritmuri muzicale, prof. Baldovin; Autografe culturale autentice - expoziție tematică, prof. Adrian Luță.

Organizatori:

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea;

• Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea.

15 ianuarie

Ora 14,00: Sala Fond Documentar a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea

Întâlnirea membrilor clubului de lectură al bibliotecii.

Organizator:

• Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.

16 ianuarie - 2 aprilie

Galeria „Ultimul Etaj” din River Plaza Mall

Expoziție a elevilor Liceului de Arte „Victor Giuleanu”.

Organizator:

• Uniunea Artiștilor Plastici din România - Filiala Vâlcea.

16 ianuarie - 12 februarie

Galeriile „Cozia” Pasaj

Expoziție personală de fotografie Gelu Stănculescu.

Organizator:

• Uniunea Artiștilor Plastici din România - Filiala Vâlcea.

16 ianuarie - 5 februarie

Galeria „Artex” Râmnicu Vâlcea

Expoziție personală de pictură Alida Velea.

Organizator:

• Uniunea Artiștilor Plastici din România - Filiala Vâlcea.

16 ianuarie

Ora 21,00: „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea

Retro Dance Party Cătălinescu.

Organizator:

• „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea.

17 ianuarie

Ora 20,00: „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea

Rammstein Tribute live - Concert al trupei Ramm-Band(t), singura trupă tribut Rammstein din România, vine pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea, la Aby Stage, cu un mega concert lung de două ore cu piese incendiare din tot catalogul Rammstein.

Organizator:

• „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea.

19 ianuarie

Ora 10,00: Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea

Conferință de presă - Un nou mandat la Europe Direct.

Organizator:

• Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.

19 ianuarie

Ora 19,00: Sala Lahovari Râmnicu Vâlcea

„Simfonic de ianuarie” - Orchestra simfonică a filarmonicii.

Dirijor: Daniel Manasi.

Solist: Mihai Diaconescu - pian.

În program:

Ludwig van Beethoven – Uvertura „Coriolan”;

Wolfgang Amadeus Mozart – Concertul nr. 17 pentru pian și orchestră în Sol major, K. 453;

Ludwig van Beethoven – Simfonia a VII-a.

Organizator:

• Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea.

20 ianuarie

Ora 9,00: Sediul DJC Argeș, municipiul Pitești, județul Argeș

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 13.

Conform Ordinului Ministrului Culturii nr. 3142/27.08.2024, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 13 are în componenţă judeţele Argeș, Dâmbovița, Teleorman și Vâlcea. Comisia zonală a monumentelor istorice are ca atribuţii fundamentarea şi propunerea elementelor specifice strategiei regionale privind protejarea monumentelor istorice, analize şi propuneri clasări şi declasări de monumente, propunere avize pentru lucrări la monumente istorice şi zone protejate. Preşedintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 13 este arh. George-Bogdan Teodorescu.

Organizator:

• Direcția Județeană pentru Cultură Argeș.

20 ianuarie

Ora 18,00: Restaurantul „Maria” Râmnicu Vâlcea

Revelionul Seniorilor.

Organizator:

• Asociația Seniorilor din Educație, Știință și Cultură - județul Vâlcea.

22 ianuarie

Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române de la 1859.

Organizator:

• Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.

22 ianuarie

Centrul de Instruire Sprijin de Luptă „Panait Donici” Râmnicu Vâlcea

Ceremonie de dezvelire a monumentului „Alexandru Ioan Cuza”.

Organizator:

• Centrul de Instruire Sprijin de Luptă „Panait Donici” Râmnicu Vâlcea.

22 ianuarie

Ora 10,00: Colegiul Economic Râmnicu Vâlcea

Conferința „24 ianuarie în memoria participanților care au realizat Mica Unire ”.

Organizator:

• Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”.

22 ianuarie

Ora 11,00: Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale

Simpozion „Unirea Principatelor Române de la 1859 reflectată în literatura și arta românească”, în contextul celebrării Zilei Culturii Naționale.

Organizatori:

• Asociația Seniorilor din Educație, Știință și Cultură - județul Vâlcea;

• Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale;

• Forumul Cultural al Râmnicului.

22 ianuarie

Ora 18,00 și 21,00: „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea

Stand-up comedy. Best of 2024&2025, cu Sorin Pârcălab.

Organizator:

• „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea.

23 ianuarie

Ora 11,00: Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”

Conferința „Uniți în cuget și simțiri”, ediția a IX-a, dedicată Unirii Principatelor Române.

Organizator:

• Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”.

Partener:

• Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” din Rotărăști.

23 ianuarie

Ora 21,00: „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea

Retro Dance Party Cătălinescu.

Organizator:

• „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea.

24 ianuarie

Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea

Stă în puterea ta să schimbi ceva - curs de comunicare pentru voluntarii Europe Direct.

Organizator:

• Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.

24 ianuarie

Ora 10,00: Instituţia Prefectului Judeţul Vâlcea

Manifestări dedicate sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române.

Organizatori:

• Instituţia Prefectului - Judeţul Vâlcea;

• Garnizoana Râmnicu Vâlcea;

• Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea.

25 ianuarie

Căminul Cultural Vlădești

„Centenarul Dumitru Schiopu” - 100 de ani de la naștere.

În context: lansarea catalogului album „Ceramica de Vlădești, un veac de la nașterea meșterului olar Dumitru Schiopu”, vol. II, autor: Emilian-Valentin Frâncu, Editura Patrimoniu Râmnicu Vâlcea, 2025.

Organizatori:

• Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea;

• Consiliul Local și Primăria comunei Vlădești;

• Căminul Cultural Vlădești.

26 ianuarie

Ora 19,00: Sala Lahovari Râmnicu Vâlcea

„Simfonii de iarnă” - Orchestra simfonică a filarmonicii.

Soliști: Vlad Picioruș - vioară (Belgia) și Mădălina Sima - violă.

Dirijor: Emil Vișenescu.

În program:

Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia concertantă pentru vioară și violă în Mi b Major, K. 364;

Felix Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia a IV-a, „Italiana”.

Organizator:

• Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea.

27 ianuarie

Ora 19,00: Casa de Cultură a Sindicatelor Râmnicu Vâlcea

Spectacolul „Bărbații la 40, femeile la 43”, scris și regizat de Octavian Strunilă, scenografia Maria Nicola. În distribuție: Octavian Strunilă, Andreea Mateiu și Leonid Doni.

Un spectacol despre criza prin care trec aproape toate cuplurile cel puțin o dată în viață. Dacă despre bărbați este bine știut faptul că „middle age crisis” se manifestă la 40 de ani, despre femei încă se discută. La 30, la 35 sau la 43. Să renunți la facultate pentru cariera soțului și apoi să constați că te înșală, să te prindă criza de la 40 cu un milion de euro în cont sau să fii părăsit pentru că ești un om prea bun la suflet, sunt problemele cu care se confruntă personajele noastre surprinse în trei tablouri: la 29, la 40 și apoi la 43 de ani.

În „Bărbații la 40, Femeile la 43”, Leonid Doni este glumețul clasei! Acel tip de personaj care cu riscul de a se face de râs, încerca în fiecare zi să facă ceva comic doar ca să se facă remarcat. Îl regăsim acum, la mai bine de 10 ani de la terminarea liceului, neschimbat. La fel de singur și la fel de glumeț! Nu a găsit încă fata potrivită dar are speranțe!

Andreea Mateiu în povestea noastră, este femeia căsătorită cu bărbatul de succes, plin de bani si cu o sumedenie de amante. În pragul vârstei de 40 de ani, soțul se îndrăgostește de o „puștoaică de 23 de ani” și o lasă baltă cu doi copii și fără nicio carieră. Simte ca-i fuge pământul de sub picioare și caută o soluție să-și repună ordine în viață. Cu mult umor și autoironie reușește să preia, într-un sfârșit, controlul situației!

Octavian Strunilă este „avocat în cele mai mari procese din țara asta”, după cum se laudă chiar el și trăiește intens fiecare clipă, consumând cele mai scumpe băuturi în compania celor mai frumoase femei. Este victima crizei de la 40 de ani, conștientizează asta și o savurează din plin! Este un nemernic dar își asumă asta. Viața însă, ne face mai multe surprize decât ne putem noi imagina și eroul nostru se vede depășit de o situație total neprevăzută și plină de un umor debordant!

Organizator:

• Agenţia „Art Stigma & Cărăbuş”.

30 ianuarie

Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur

În ziua de 30 ianuarie, creştinătatea cinsteşte pe Sfinţii Trei Ierarhi: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz sau Teologul şi Sfântul Ioan Hrisostom sau Ioan Gură de Aur. În panteonul marilor ierarhi, teologi şi sfinţi ai bisericii creştine, Sfinţii Trei Ierarhi ocupă un loc aparte.

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie evlavioasă. Părinţii i-au dat o creştere creştină aleasă. Studiile le începe în familie cu tatăl său, rectorul Vasile. Invaţă cu cei mai erudiţi rectori şi filosofi la Cezareea Capadociei (al treilea oraş ca mărime şi importanţă din Imperiul Roman, după Roma şi Alexandria Egiptului), apoi la Constantinopol, devenit capitala Imperiului şi, în cele din urmă, la Atena, unde îl avea coleg şi prieten pe Sfântul Grigorie de Nazianz, ca şi pe viitorul împărat Iulian Apostatul (361 - 363). În anul 355 se întoarce în oraşul natal, având 25 de ani, primeşte botezul, împarte întreaga avere la săraci şi intră în monahism. În 364 este hirotonit preot, iar în 370 - episcop al Cezareei Capadociei. De numele său sunt legate „Regulile monahale mari şi mici”, precum şi liturghia care-i poartă numele.

Sfântul Grigorie de Nazianz, unul dintre „părinţii capadocieni”, s-a născut la Arianz, lângă cetatea Nazianz, dintr-o familie de aristocraţi. În anul 379 pleacă la Constantinopol unde, la mica biserică a Învierii, ţine cele cinci Cuvântări teologice în cinstea Sfintei Treimi care îi vor aduce mai târziu numele de „Teologul”. Interesant de ştiut că Sfântul Grigorie este primul autor grec care a publicat o colecţie de scrisori, el punând bazele corespondenţei ca mijloc de comunicare, fixând de altfel caracteristicile unei scrisori: concizia, claritatea, graţia şi simplitatea.

Sfântul Ioan Hrisostom sau Ioan Gură de Aur (344/354-407), mai tânăr ca ceilalţi doi antiohieni, este considerat cel mai de seamă reprezentant al şcolii din Antiohia.

Sfântul Ioan este cel care fixează, în canoane precise, taina cea mai presus de fire şi înţelegere care se savârşeşte de fiecare dată în cadrul Sfintei Liturghii, când Hristos se jertfeşte în mod real.

Datorită talentului său oratoric a fost distins cu titlul de «învăţător şi sacerdot universal», iar pentru măreţia şi splendoarea cuvântului său i s-a dat numele de Hrisostom (Gură de Aur).

Monumente istorice vâlcene, cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi”:

- Biserica din satul Berislăveşti, comuna Berislăveşti;

- Biserica din satul Drăgoeşti, comuna Drăgoeşti;

- Biserica din satul Genuneni, comuna Frânceşti;

- Biserica din satul Foleştii de Jos, comuna Tomşani.

30 ianuarie

Inaugurarea Pasajului „Dinu Săraru” din Râmnicu Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea îl onorează pe Dinu Săraru, una dintre personalitățile marcante ale culturii române, prin inaugurarea pasajului care îi va purta numele. Un gest de recunoștință față de opera și moștenirea sa culturală, precum și față de legătura profundă cu orașul natal.

Organizatori:

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea;

• Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Niște Țărani”.

30 ianuarie

Ora 13,30: Hotel Marshal București

Gala Premiilor Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Niște Țărani”.

Consecventă principiilor sale de a evidenţia şi de a pune în lumină creaţiile şi realizările din diferite domenii care au în centrul atenţiei mediul rural şi ţăranul român, Fundația „Niște Țărani” îşi propune şi în acest an acordarea premiilor naţionale pentru a răsplăti contribuţia unor personalităţi culturale, literare, artistice sau jurnalistice, din administraţie sau mediul de afaceri, la pregătirea şi formarea în România a unui nou univers spiritual ţărănesc.

Organizator:

• Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Niște Țărani”.

30 ianuarie

Ora 21,00: „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea

Retro Dance Party Cătălinescu.

Organizator:

• „Aby Stage Bar” Râmnicu Vâlcea.

31 ianuarie

Ora 11,00: Mănăstirea Cozia (Căciulata - Călimănești)

Comemorarea lui Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești (1386-1418).

Domnitorul Mircea cel Bătrân s-a remarcat prin înaltele virtuţi: tăria credinţei, vitejia şi înţelepciunea cu care l-a înzestrat Dumnezeu pentru apărarea statalităţii şi creştinătăţii în lupta cu oştile Semilunei. Ţara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toată istoria medievală: de la Munţii Carpaţi până la Dunăre, şi cu Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane şi părţile tătăreşti şi cu cetatea Dârstorului.

După o glorioasă domnie de 32 de ani, „principe între creştini, cel mai viteaz şi cel mai ager” (după cum îl prezintă cronicarul Leunclavius), Mircea cel Bătrân a adormit întru Domnul, la 31 ianuarie 1418, iar trupul neînsufleţit a fost adus de la curtea voievodală Argeş, la ctitoria sa de la Cozia, în ziua de 4 februarie. Moartea voievodului muntean este evocată într-o veche cronică sârbească: „Anul 6926 (1418) s-a pristăvit marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31” şi cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie şi l-au îngropat la mănăstirea de la Cozia”.

Mircea Vodă a fost cel care a înzestrat ținutul vâlcean cu o mulţime de lăcaşuri sfinte şi monumente istorice, din care cel mai reprezentativ este mănăstirea Cozia și a înscris în nemurire județul și municipiul Râmnicu Vâlcea, cu primele menţionări documentare.

Organizatori:

• Arhiepiscopia Râmnicului;

• Sfânta Mănăstire Cozia.

31 ianuarie

Ora 18,00: Casa de Cultură a Sindicatelor Râmnicu Vâlcea

Spectacolul „E vremea să ne întâlnim” - un spectacol de revistă memorabil, o seară spectaculoasă, plină de umor, muzică de calitate și momente artistice impresionante.

Spectacolul îi aduce în prim-plan pe Vasile Muraru și Valentina Fătu, doi dintre cei mai îndrăgiți actori de comedie ai scenei românești și pe inegalabilul Gabriel Dorobanțu, ale cărui șlagăre nemuritoare vor aduce emoție și nostalgie în inimile spectatorilor.

Spectacolul va fi completat de Daniela Tănase și Baletul Teatrului de Revistă, care va aduce pe scenă momente coregrafice elegante, costume spectaculoase și o energie aparte, contribuind la strălucirea acestui eveniment.

„E vremea să ne întâlnim!” este mai mult decât un spectacol - este o experiență artistică unică, o ocazie rară de a vedea pe aceeași scenă artiști consacrați, momente comice de excepție și muzică de suflet.

Organizator:

• Agenţia „Art Stigma & Cărăbuş”

𝐀𝐋𝐓𝐄 𝐌𝐀𝐍𝐈𝐅𝐄𝐒𝐓𝐀̆𝐑𝐈

Teatrul „Anton Pann” prezintă spectacolele:

10 ianuarie

Ora 11,30: Sala Mare a Teatrului „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

• Spectacolul „O poveste de iarnă”, regia Maria Gornic.

Ora 18,30: River Plaza Mall

• Spectacolul „Omul de zăpadă”, regia Florin Iftode.

Ora 19,00: Sala Studio a Teatrului „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

• Spectacolul „Moara cu noroc”, regia Mariana Tofan.

15 ianuarie

Ora 19,00: Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

• Muzică și poezie de Ziua Culturii Naționale cu Corul „Euphonia” al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” și actorii Teatrului „Anton Pann”. Dirijor: Marian Stroe. Invitat special: actorul Alecsandru Dunaev.

17 ianuarie

Ora 11,30: Sala Mare a Teatrului „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

• Spectacolul „Albă Ca Zăpada”, regia Diana Roman.

22 ianuarie

Ora 19,00: Sala Mare a Teatrului „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

• Spectacolul „Decalogul după Hess”, regia Gabi Cadariu.

24 ianuarie

Ora 11,30: Sala Mare a Teatrului „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

• Spectacolul „Magazinul fermecat”, regia Valentin Ligi.

28 ianuarie

Ora 19,00: Sala Mare a Teatrului „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea

• Spectacolul găzduit - Stand-up comedy cu Cîrje, Florin, Dobrotă și Popinciuc.

Teatrul Municipal „Ariel” prezintă spectacolele:

18 ianuarie

Ora 11,00: Cinema „Geo Saizescu”

• Spectacolul „Motanul încălțat” după Charles Perrault, dramatizarea, regia și scenografia Vlad Popescu.

Ora 19,00: Cinema „Geo Saizescu”

• Spectacolul „Desculț în parc” de Neil Simon, regia Bogdan-Cristian Drăgan.

24 ianuarie

Ora 10:00, Scuarul Instituției Prefectului Județul Vâlcea

• Momentul artistic „Unirea – 24 ianuarie”, dramatizare după texte selecționate de Prof. dr. Florin Epure, director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, coordonator Alin Holcă.

25 ianuarie

Ora 11,00: Cinema „Geo Saizescu”

• Spectacolul „Jack și vrejul de fasole” după Joseph Jacobs, regia Dan Mirea.

Ora 19,00: Cinema „Geo Saizescu”

• Spectacolul „Cele trei Grații” de Valentin Krasnogorov, regia Vlad Popescu.

Cinema „Geo Saizescu” prezintă filmele:

8-10 ianuarie

Orele 16,00; 19,00 și 19,30

• Filmul „Avatar: Foc și cenușă”.

9; 13-17 și 20 ianuarie

Orele 17,00 și 19,00

• Filmul „Groenlanda 2: Migrația”.

10; 13-17 și 21 ianuarie

Orele 17,00 și 19,00

• Filmul „Instinct primar”.

10; 17; 20-21 și 24 ianuarie

Orele 12,00; 14,00 și 17,00

• Filmul „Bernard: Misiune pe Marte”.

22-24; 27-29 și 31 ianuarie

Orele 17,00 și 19,20

• Filmul „Silent Hill: Întoarcerea în iad”.

22-24; 27-31 ianuarie

Orele 17,00 și 19,00

• Filmul „Hamnet”.

30-31 ianuarie

Orele 12,00; 14,00 și 17,00

• Filmul „Charlie, câinele minune”.

CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN

IANUARIE 2026

1 ianuarie

• 1923: Se naşte regizorul Iulian Hermeneanu;

• 1953: Se naşte scriitorul, cercetătorul ştiinţific, inventatorul şi publicistul Marian Pătraşcu.

3 ianuarie

• 1916: Se naşte Ada Orleanu, scriitor;

• 1988: Se stinge din viaţă Irina Şaţchi-Popovici, pianist, animator cultural, ctitorul Şcolii de Muzică din Râmnic.

5 ianuarie

• 1951: Se naște istoricul, cercetătorul, publicistul şi animatorul cultural Ion Al. Popescu, doctor în istorie.

6 ianuarie

• 1926: Se naşte doctorul în ştiinţe medicale şi cercetătorul Valentin Popescu;

• 2013: Se stinge din viaţă meşterul popular ceramist Eufrosina Vicşoreanu.

7 ianuarie

• 1943: Se naşte scriitorul şi publicistul N. Popescu – Bogdăneşti;

• 1943: Se naşte pictorul Ion Neagoe (Tuluz).

8 ianuarie

• 1392: Prima atestare documentară a judeţului Vâlcea și a localității Bogdănești- Bujoreni, într-un hrisov al voievodului Mircea cel Bătrân;

• 1581: Prima atestare documentară a comunei Roeşti.

9 ianuarie

• 1920: Se naşte arhivistul Alexandru Bălintescu.

10 ianuarie

• 1799: Se naşte inventatorul şi scriitorul Petrache Poenaru;

• 1920: Se naşte scriitorul, ziaristul, poetul, eseistul și traducătorul Alexandru Cerna-Rădulescu.

11 ianuarie

• 1859: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza vizitează Mănăstirea Bistriţa;

• 2013: Se stinge din viaţă preotul-paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea, Paul Octavian Stănciulescu.

12 ianuarie

• 1930: Se naşte artistul fotograf Gheorghe Lăzăroiu.

13 ianuarie

• 1610: Prima atestare documentară a comunei Oteşani;

• 1931: Se naşte scriitorul şi colecţionarul Mihai Gherghina;

• 1943: Se naşte lingvistul şi publicistul Ion Cârstoiu;

• 1956: Se naşte pictorul şi graficianul Cristian Sima.

14 ianuarie

• 1940: Se naşte preotul paroh Sandu Cristescu;

• 1951: Se naşte pictorul Tudor-Emanuel Popescu;

• 1963: Se stinge din viaţă teologul şi folcloristul G.F. Ciauşeanu.

15 ianuarie

• 1432: Prima atestare documentară a comunei Goleşti;

• 1673: Egumenul Ştefan de la Mănăstirea Sadova este ales Episcop al Râmnicului.

16 ianuarie

• 1938: Se naşte farmacistul, clinicianul și inventatorul Nicolae Oiță.

17 ianuarie

• 1932: Se naşte diplomatul şi publicistul Nicolae Sporiş.

18 ianuarie

• 1480: Prima atestare documentară a comunelor Fârtăţeşti şi Livezi.

21 ianuarie

• 1915: Se naşte istoricul Dragoş P. Petroşanu, mort la 16 octombrie 1941, în lupta pentru cucerirea Odessei (Gniliakovo).

22 ianuarie

• 1910: Se naşte preotul Gheorghe Ionescu - Cheia.

23 ianuarie

• 1536: Prima atestare documentară a comunei Pietrari;

• 1871: Se naşte istoricul Virgil P. Andronescu;

• 1926: Se naşte meşterul popular Dumitru Şchiopu;

• 1984: Se stinge din viaţă scriitorul Ion Apostol Popescu.

24 ianuarie

• 1956: Se naște scriitorul, publicistul, jurnalistul și realizatorul de emisiuni de televiziune Mihai Mihăiţă-Lovişte;

• 1968: Se naște Înaltpreasfințitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.

25 ianuarie

• 1942: Se naşte Ecaterina Popa, artist plastic.

28 ianuarie

• 1882: Se naşte animatorul cultural şi regizorul Constantin Popian.

29 ianuarie

• 1913: Se naşte muzicologul Ionel T. Geantă;

• 1948: Se naşte medicul şi poetul Dionisie Dubinciuc.

30 ianuarie

• 1932: Se naşte scriitorul Dinu Săraru, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și preşedinte fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani”;

• 1941: Se stinge din viaţă folcloristul Teodor Bălăşel.

31 ianuarie

• 1418: Se stinge din viaţă voievodul muntean Mircea cel Bătrân;

• 1929: Se naşte scriitorul Constantin Mateescu;

• 2011: Se stinge din viață teologul şi scriitorul Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei și Maramureşului.

𝐃𝐫. 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐄𝐩𝐮𝐫𝐞

𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫, 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐕𝐚̂𝐥𝐜𝐞𝐚

Toate reacţiile:

2

#POPORULUI

ROMÂN,

#TAXELE

ȘI

#IMPOZITELE

SAU

#TRANSFORMAT

ÎN

#BIRURI,

PLĂTITE PENTRU

#GROFII

FĂRĂ SCRUPULE.

⬇️

PENTRU A #DOVEDI

CĂ AVEM

#DREPTATE

VĂ PREZENTĂM

⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️

Un #excelent #articol scris de ziarista #ONDINE #GHERGUT in care explica de ce si pentru cine trebuie sa ne #sacrificam, noi romanii, platind taxe si impozite #uriase, sa suportam cresteri de preturi, inflatie etc., care ne fac sa #traim din ce in ce mai #greu, de azi pe maine.

⬇️✍️⬇️✍️⬇️✍️⬇️✍️

"Pentru că Regina magistraților, duduia Lia Savonea, și-a activat rețelele de protejat beneficii, pensii speciale, banii trebuiau găsiți undeva.

Și au găsit banii la noi. Chiar dacă abia ne descurcam de la o lună la alta.

Taxe și impozite mărite, mărirea TVA care ne-a rupt cu creșterea prețurilor la absolut tot, de la alimente, medicamente - la servicii, inclusiv la cele medicale.

Liberalizarea prețurilor la energie. Dublarea , pe șest, a prețului la apă.

Facturile pentru întreținerea locuinței s-au dublat , ba chiar triplat.

Specialii sunt costisitori. Trebuie plătiți bine, trebuie să trăiască în lux.

Și sunt a naibii de mulți speciali.

Nu e vorba numai de pensionarii speciali.

E vorba și de sinecuriști, de fii și fiice, de neveste și amante , de nepoți și fini care trebuie să aibă funcții bine plătite și care parazitează societățile de stat, parazitează administrația.

E o aglomerație de angajați la stat. Și ne costă. Mult. Au și salarii intre 5000- 10.000 de euro.

Când premierul Bolojan a vrut să-i dea afară, au ripostat.

Cum?

Prin instanțele lor de judecată.

Așa că suntem obligați să îi platim.

Pentru a-i plăti trebuie sa se ia banii tot de la noi.

Și au găsit bani și la mămici, și la copii, și la elevi, și la studenți. Și au luat și de la ei, cei care nu se pot apăra.

Își fac legi și ne fură legal.

Iar când nu sunt legi date de Parlament, completează magistrații și Curtea Constituțională.

Dau hotărâri, decizii care sunt obligatorii. Că și legile.

Vinovații?

Vinovații cei mari sunt corupții scăpați de magistrați și de politicieni. Care ne fură zilnic.

Cei mai flămânzi și nesimțit de lacomi sunt cei ai PSD și securiștii, care ne-au secătuit din 1990.

Și i-au molipsit și pe ceilalți. Și pe liberali , și pe unii țărăniști, pe mulți democrați. Și sunt și unii care se revendică a fi useristi.

Când politicienii corupți și-au dat seama că ajung la pușcărie din cauza magistraților, i-au mituit oficial , prin beneficii legiferate, prin pensii speciale.

Daca ii scuturi puțin pe magistrați , în spatele multor judecători și procurori sunt rude cu afaceri pe seama statului.

Ne fură pe față . Cu legea in mână.

Avem un președinte de țară, Nicușor Dan, fricos.

Avem un premier, Ilie Bolojan, care a vrut să echilibreze sacrificiile, a vrut caa povara furturilor să fie suportată de toți, nu doar de cei care nu se pot apăra.

Nu a fost lăsat și nu este lăsat. Demisia lui Bolojan? Ne-ar costa și mai mult.

Ne-ar costa prăbușirea totală pe care o vom plăti tot noi.

Bolojan îl are in coaste pe Grindeanu PSD, cel cu traiul în lux, care amenința mereu cu ieșirea de la guvernare și destabilizarea politică.

Nu e amenință cu prăpastia.

Lor puțin le pasă. Și-au exportat averile. Pleșca și trăiesc în lux.

Acum s-a dublat până și impozitul pe casa amărâtă de la sat, pe terenul unde amărâții aveau un cartof, o ceapa, porumb pentru mămăligă.

S-a dublat și impozitul pe apartamentul de la oraș. Prin lege data de Parlament.

Potrivit unor surse ( nu mai știu pe unde am citit), în noiembrie - decembrie 2025 ar fi crescut indemnizațiile pentru parlamentari, s-ar fi actualizat beneficiile magistraților.

Au înghețat pensiile muritorilor de rând, au înghețat alocațiile copiilor.

Ce puteau cumpăra anul trecut cu 100 de lei, în 2026 vei avea nevoie de 300-400 de lei .

Cum poate trăi cineva cu venit așa-zis mediu în România?

Dar cei cu venituri mici, însă buni plătitori de taxe și impozite?!

Cât pot rezista?"

Autor articol

Odine Ghergut

Ianuarie 2026

🧎‍♂️🥲🫂🙏📩🔥🫂✍️

VĂ PREZENTĂM O

#POVESTE

#ADEVĂRATĂ

A DORULUI DE

#MAMA #UCISĂ

DE #TATĂL UNUI

#COPIL,

RĂMAS CU

#SUFERINȚĂ

PENTRU TOT

RESTUL VIEȚII🥲

⬇️🥲⬇️🧎⬇️🥲🫂

#DRUMUL #FĂRĂ

#ÎNTOARCERE

AL UNEI #MAME!...

Motivul apariției acestui material preluat de la prietenul și colegul meu,prof.

CONSTANTIN PUIU TUDOR din Craiova,este acela că în ultimii ani s-a accentuat foarte mult #CRIMELE săvârșite asupra #soțiilor, #prietenelor sau #iubitelor de către indivizi certați cu bunele moravuri.

Materialul poate fi un #SEMNAL #DE #ALARMĂ pentru autorități privind #VIOLENȚA #DOMESTICĂ si de ce nu, #ÎNĂSPRIREA #LEGISLAȚIEI #ÎMPOTRIVA acestor #CRIMINALI care săvarșesc asemenea oribile fapte.

#Mass-#media în fiecare zi prezintă cazuri de acest gen, cu copii traumatizați pe viață, unii asistând fără voia lor la uciderea mamei de către bărbați

ucigași tați sau nu,care cu greu vor ieși din acest coșmar al suferinței.

Cazul prezentat de colegul meu s-a petrecut cu peste 60 de ani în urmă, iar copilul de atunci ,NICU CÂRTOG, că despre el si copilul de atunci este vorba, astăzi om cu familie și copii,a rămas cu🥲 lacrimi în suflet și durerea permanentă a DORULUI de MAMĂ de care nu s-a putut bucura de mângâierea și iubirea ei.

Lui NICU CÂRTOG ,i-a rămas drumul la cimitirul din satul Dozești-Vâlcea să meargă pentru 🔥 a aprinde o candelă pentru MAMA ,si cele două ființe dragi ce l-au crescut, BUNICA și MĂTUȘA lui și pentru a le mulțumi și a se ruga pentru somnul lor de veci.

⏳️Vă las dragii mei să parcurgeți acest material ce însereaza adevărul crud al unei drame scrise cu atâta suflet și empatie de către prietenul meu Constantin Puiu Tudor.

⛔️Asemenea drame ale #sufletului rănit al unui #copil nu trebuiesc #trăite și de #alte suflete de copii, tânjind de DORUL MAMELOR ucise de indivizi ce nu pot fi definiți nici măcar ANIMALE.

✍️Gheorghe Jianu

A.Z.I. Rm.Vâlcea,

membru U.Z.P.R

sector 1București

05.Ianuarie.2026

•••••••••••••••••••••••••••••••••

⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️

PROF.CONSTANTIN

PUIU TUDOR .

⬇️⬇️⬇️⬇️

Prefață

Am simțit nevoia să dau glas unei întâmplări triste, tragice, care nu a marcat doar destinul unei familii, ci a zguduit liniștea unei întregi comunități. Moartea Anetei nu este doar o poveste personală, ci o rană colectivă, un ecou ce s-a răspândit în inimile tuturor celor care își duceau traiul simplu și liniștit în satul natal.

Am ales să evoc această durere pentru că ea nu aparține doar trecutului, ci și prezentului nostru. Este o mărturie despre fragilitatea vieții, despre puterea de a merge mai departe și despre felul în care comunitatea se strânge în jurul celor rămași, transformând suferința într-o formă de solidaritate.

,,Drumul fără întoarcere" nu este doar titlul unei povești, ci simbolul destinului implacabil, al despărțirii ce nu poate fi evitată. Dar în același timp, este și dovada că din pierdere se poate naște putere, că din lipsă se poate clădi iubire, și că memoria celor plecați rămâne să vegheze asupra celor vii.

Această carte este, așadar, un omagiu adus nu doar Anetei, ci și bunicii Fica și mătușii Nicolița, sora ei, cea care în urma unei boli rămâne cu surditate totală încă de la patru ani, necăsătorindu-se niciodată. Ele amândouă au ținut locul mamei, așa cum au putut mai bine, cu demnitate, strângând din dinți și mergând mai departe.

Povestea aceasta tragică este o lecție de viață despre credință, dârzenie și iubire — valori care pot ridica omul chiar și atunci când drumul pare frânt.

Puiu Tudor-cel ce a purtat în suflet această poveste tristă și a simțit durerea ei

DRUMUL

FĂRĂ ÎNTOARCERE

Îndoiala

La început de vară al anului 1960, Dozeștiul se odihnea liniștit între dealurile împădurite, ca într-o cunună verde ce-l ocrotea de lume. Case micuțe cu pridvoare umbrite de mușcate se înșiruiau de-a lungul Geamănei, pârâul ce uneori, după ploi torențiale își ieșea din matcă peste grădinile sătenilor. Drumul prăfuit răsuna de râsetele copiilor ce alergau la deal și la vale în joaca lor zilnică. Aerul mirosea a fân proaspăt cosit de pe dealurile din împrejurimi și a flori de tei, iar ulițele prăfuite păstrau urmele pașilor grăbiți spre câmp.

Păsările cântau nestingherite, iar bătrânii, așezați pe vârghinile de la porți, povesteau în tihnă despre vremuri trecute, despre războaiele în care și ei au luptat. Totul părea încremenit într-o pace ancestrală: clopotul bisericii bătea domol, iar izvoarele curgeau limpezi, ca și cum ar fi vrut să spele orice umbră de neliniște.

Dar această liniște era doar preludiul unei tragedii ce avea să se abată asupra satului, o furtună nevăzută ce plutea deja în aer, ascunsă sub frunzișul des și sub cântecul verii.

În căsuța de lemn viața părea să curgă fără griji, ca un râu liniștit ce-și poartă undele spre câmpurile verzi. Acolo trăia o familie iubită și tihnită, în care fiecare zi se așeza ca o frunză nouă în cununa verii.

Aneta, tânăra mamă cu ochi albastri, își creștea copilul, pe NICU CÂRTOG, de patru anișori, cu o blândețe ce părea să oprească timpul. Alături de ea, mama și mătușa vegheau peste gospodărie, aducând în casă mirosul de mălai copt pe vatră și liniștea femeilor care știau să țină aprinsă flacăra unui cămin.

Gore, soțul Anetei, un barbat înalt, frumos, liniștit, vecin de casă cu Aneta și prieteni de mici copii, lipsea de ceva vreme de acasă. Plecase la București, cu gândul să adune bani și să clădească un viitor mai sigur pentru ai lui. Numai că de ceva timp nu mai venise pe acasă, nu mai trimisese banii pentru întreținerea familiei, așa cum promisese. În fiecare seară, Aneta își ridica privirea spre drum, ca și cum ar fi așteptat să-l vadă apărând din depărtare, cu pasul grăbit spre căsuța familei lui.

Satul, cu dealurile lui împădurite și ulițele prăfuite, respira tihna începutului de vară. Nimeni nu bănuia că peste această liniște se pregătea să se abată o tragedie, ca o umbră ce se strecoară nevăzută, gata să tulbure pentru totdeauna pacea Dozeștiului.

După multe rugăminți trimise prin scrisori și vorbe purtate de vecini, Gore se hotărî în cele din urmă să se întoarcă acasă. Drumul dinspre București îl aduse din nou între dealurile împădurite ale Dozeștiului, unde vara își întindea mantia verde și liniștită.

Căsuța de lemn îl aștepta ca un cuib cald, iar Aneta, cu ochii ei albaștri plini de dor, îl întâmpină în prag. Copilul se agăță de picioarele lui, ca și cum ar fi vrut să recupereze toate zilele de absență. Mama și mătușa îl primiră cu bucurie, aducând pe masă mâncăruri simple, dar pline de gust, ca un semn de binecuvântare.

Satul părea să respire odată cu această reîntoarcere: vecinii îl salutară, iar drumul prăfuit se umplu de pașii lui, ca și cum ar fi fost un fiu rătăcitor ce revenea la matcă. Nimeni nu știa că această întoarcere, plină de lumină și speranță, avea să fie doar începutul unei povești în care bucuria se va amesteca curând cu umbra tragediei.

Aneta, cu ochii ei albaștri ce ascundeau neliniști negrăite, simțea că ceva nu era în regulă. Absența prea lungă a lui Gore, tăcerea scrisorilor rare și întârziate, îi adânceau bănuiala. Într-o seară, îi propuse soțului să meargă și ea la București pentru câteva săptămâni, să vadă unde stă și ce lucrează. Era o propunere născută din dor și din nevoia de a-și regăsi liniștea, dar în adâncul timpului avea să se dovedească fatală. În acea clipă, nimeni nu putea bănui că gestul ei, atât de firesc și plin de dragoste, va deschide poarta unei tragedii ce se pregătea să se abată asupra familiei și asupra satului.

Dozeștiul, cu dealurile lui împădurite și liniștea începutului de vară, continua să respire pacea de fiecare zi. Dar în umbra acestei propuneri, destinul își pregătea pașii grei, gata să tulbure tihna unei lumi ce părea neatinsă de rău.

Nemaiavând scăpare, Gore primi în cele din urmă propunerea Anetei. Și astfel, într-o dimineață când soarele încă nu-și arătase chipul de după dealul Giminelei, cei doi porniră împreună la drum. Aerul era rece și umed, iar drumul satului păstra urmele pașilor lor grăbiți, ca o tăcută mărturie a hotărârii.

Drumul spre Drăgășani se deschidea ca o panglică cenușie printre dealuri și păduri, iar satul rămânea în urmă, adormit încă în tihna începutului de vară. Aneta își strângea copilul la piept, lăsându-l în grija mamei și a mătușii, cu promisiunea că se va întoarce curând. Gore, cu privirea împovărată, părea să ascundă un gând

greu, dar nu rostea nimic.

De la Drăgășani urmau să ia trenul spre Piatra Olt, iar de acolo să schimbe spre București. Călătoria părea firească, dar în tăcerea dimineții se simțea o neliniște nevăzută, ca un semn că destinul își pregătea pașii.

Țipăt în zori

Țipătul s-a frânt în zori, ca un ecou rătăcit printre firele de grâu. Halta de la Piatra Olt se trezea încet, cu pași de tren și respirații de abur, dar în lanul din apropiere liniștea se rupea brutal.

O năframă, odinioară semn de dragoste, devenise martorul mut al unei despărțiri fără întoarcere.

Dimineața nu mai era început, ci sfârșitul. Așteptarea garniturii părea să prelungească tăcerea.

În jur, câmpul de grâu se legăna sub adierea rece a dimineții, iar halta își aduna încet zgomotele, pregătind trenul spre București.

Lanul de grâu se clătina ușor, ca și cum ar fi vrut să ascundă în valurile lui taina dimineții.

Soarele abia se ridica peste câmp, iar lumina lui palidă nu putea pătrunde în umbra hotărârii lui Gore.

Aneta, soția lui, îl urmă fără bănuială, purtând în pași liniștea unei femei care credea în drum, în tren, în orașul ce îi aștepta.

Dar în zori, liniștea se frânse.

Țipătul nu a durat decât o clipă, destul cât să tulbure aerul și să rămână prins între firele de grâu. Cu năframa pe care Aneta o purta înfașurată în jurul gâtului Gore își sugrumă soția, fără urmă de remușcare.

Apoi totul s-a așezat din nou, ca și cum pământul ar fi înghițit povara.

Halta își continua pregătirile, trenul urma să vină, dar pentru ea călătoria se sfârșise înainte de a începe.

Dimineața, martoră tăcută, își ridica lumina peste câmp, iar povestea lor rămânea scrisă în țipătul stins al zorilor.

Lanul de grâu rămase în urmă, ca un mormânt tăcut, ascunzând povara dimineții.

Nici vântul nu mai adia, de parcă natura însăși încremenise.

Gore, cu pași apăsați, se întoarse spre halta unde garnitura se forma încet,

ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Urcă în trenul ce urma să-l ducă spre Capitală, unde îl aștepta femeia cu care trăia pe ascuns, o altă viață, o altă minciună, o altă promisiune.

Roțile se învârteau pe șine, iar zgomotul lor acoperea tăcerea câmpului.

Pentru el, călătoria începea.

Pentru ea, se sfârșise. Iar zorii, martori neputincioși, își ridicau lumina peste amândoi, scriind în aer povestea unei despărțiri ce nu ar fi trebuit să se întâmple.

Descoperirea

Lanul de grâu, liniștit și strălucitor sub lumina dimineții, ascundea încă povara dimineții fatale.

După aproape o lună, câțiva soldații de la o unitate militară din apropiere, trecând prin zonă, au fost atrași de un stol de corbi ce se rotea deasupra lanului de grâu. Curiozitatea lor de a vedea ce se întâmplă face ca ordinea pașilor lor să fie frântă brusc când privirile lor au întâlnit trupul nemișcat al unei tinere.

Uniformele, simbol al disciplinei și al puterii, s-au cutremurat în fața tăcerii crude. Un murmur a trecut printre ei, ca un ordin nerostit, iar lanul de grâu a devenit locul unde destinul se dezvăluia fără mască.

Țipătul stins în zori își găsea acum martori, iar povestea ascunsă se ridica din pământ, pregătită să tulbure liniștea comunității și să lase urme ce nu vor fi șterse.

Jandarmii au sosit repede, iar anchetatorii au privit cu ochi reci lanul de grâu.

Trupul tinerei mame, frumos și fragil, ce lăsase acasă un baiețel, părea să fi tulburat liniștea locului mai mult decât orice zgomot de tren.

Privirile s-au îndreptat spre soldații care descoperiseră cadavrul, căci uniforma lor, simbol al puterii, devenise deodată și semn al suspiciunii.

„Poate unul dintre ei…”, șopteau oamenii,

iar anchetatorii notau fiecare gest, fiecare privire, fiecare tăcere.

Frumusețea ei, pierdută în zori, părea să fi aprins bănuiala, ca și cum tinerețea ar fi fost motivul ascuns al unei crime.

Ancheta

Lanul de grâu, martor tăcut, ascundea adevărul, iar comunitatea se frământa între zvonuri și neîncredere, între umbre și întrebări.

Anchetatorii au înconjurat lanul de grâu, ca și cum ar fi vrut să prindă în cercul lor un adevăr ce se ascundea.

Soldații reținuți pentru a da declarații stăteau drepți, dar privirile lor trădau tulburarea.

Uniformele, altădată simbol al siguranței, deveniseră acum umbre suspecte.

Anchetatorii notau fiecare detaliu: poziția trupului, năframa rămasă ca un semn mut, urmele pașilor ce se pierdeau în câmp.

Întrebările se rostogoleau una după alta, ca lovituri de ciocan:

„Cine a văzut primul?”

„De ce erați acolo?”

„Ce ascundeți?”

Comunitatea privea de la margine, cu teamă și curiozitate.

Pentru oameni, soldații păreau vinovați prin simpla apropiere de trupul tinerei. Au fost reținuți până la aflarea adevărului.

Frumusețea femeii strangulate, pierdută în zori, devenise argumentul suspiciunii, iar ancheta se adâncea în umbre.

Dar adevărul, ascuns în pașii lui Gore ce se îndepărtau în drumul lui spre Capitală, rămânea încă departe.

Numai lanul de grâu păstra taina, iar anchetatorii se luptau cu un mister ce nu voia să se dezvăluie.

Vara s-a scurs încet, ca un ceasornic obosit, dar ancheta nu și-a găsit liniștea.

Soarele ardea câmpurile, iar lanul de grâu se cocea sub privirile oamenilor, dar pentru polițiști și anchetatori zilele erau doar file de dosar, întrebări fără răspuns și drumuri reluate mereu. Soldații erau chemați din nou și din nou, declarațiile lor se adunau ca frunzele uscate într-un teanc de hârtii,

suspiciunea însă nu se risipea.

Comunitatea șoptea, zvonurile creșteau,

iar frumusețea tinerei devenise un mister ce tulbura întreaga vară.

În fiecare dimineață, halta de la Piatra Olt își primea trenurile, dar pentru oamenii locului, zgomotul roților pe șine era doar un memento al crimei.

Vara trecea, cercetările se adânceau,

iar adevărul rămânea ascuns, purtat de pașii lui Gore prin Capitală.

Scrisorile

În tot acest timp scurs de câteva luni, la casa din Dozești a familiei Anetei soseau scrisori care erau semnate cu numele ei și în care ea spunea că e cu Gore în București, că s-a angajat să facă rost de ceva bani și că o să vină în curând la copilul și mama ei. La început totul părea normal pentru bătrâna mamă care avea grijă de copilul de numai patru ani, așa cum putea mai bine. Dar timpul trecea, intrau în lunile de toamnă, iar scrisorile de la fata ei începeau să se rărească.

Cu o neliniște în suflet, ce începea să nu-i dea pace, într-una din zile, când poștașul a adus o nouă scrisoare de la București, Fica, mama Anetei, îl roagă pe acesta să citească scrisoarea și să spună dacă e scrisul fetei ei. Ca să-și dea seama, dar să și compare, acesta cere un caiet vechi în care Aneta își nota diverse cheltuieli. De departe scrisul nu era același ca cel din scrisoare, și nici în celelalte scrisori primite. Poștașul a mers imediat la plutonierul Rădana și i-a arătat scrisorile și caietul. Acesta a luat legătura cu primarul comunei, Gheorghe Țur, și au hotărât ca mai întâi cineva din sat să meargă la București, să-l caute pe Gore unde se știa că stă.

O rudă a familiei care cunoștea bine Bucureștiul pleacă spre Capitală, îl caută pe Gore la gazda unde stătea, dar negăsindu-l anunță poliția din Rahova, și împreună, într-un ivit de zori cenușii descind la casa unde Gore fusese văzut cu o altă femeie. Este arestat, dar recunoaște cu greu crima săvârșită.

Aflarea crimei

De când a fost descoperit în lanul de grâu trupul tinerei femei, deja în descompunere, a fost ridicat de către autorități urmând procedura judiciară, începând cu identificarea și aflarea celui care a sugrumat-o. În scurt timp s-a aflat identitatea, a fost anunțată familia, mama Anetei.

Aflarea crimei cutremură satul Dozești, care până atunci trăise în tihna obiceiurilor vechi și a liniștii de seară. Ulițele, altădată pline de glasuri și pași, parcă deveniseră pustii, ca și cum fiecare om ar fi simțit nevoia să se ascundă în propria casă.

Bătrânii șopteau la porți, femeile își strângeau copiii mai aproape, iar privirile se încrucișau cu teamă și neîncredere. Vestea se răspândea ca un foc mocnit, aprinzând în suflete neliniște.

Dozeștiul, satul unde timpul părea să curgă încet și blând, se trezi deodată prins într-o tăcere apăsătoare. Clopotul bisericii, care altădată chema la rugăciune, părea acum să bată pentru judecată. Și fiecare om simțea că drumul fără întoarcere nu era doar al Anetei, ci al întregii comunități, care trebuia să înfrunte adevărul și rușinea.

Arestarea

Ziua în care Gore a fost arestat a căzut peste sat ca o umbră grea. Nimeni nu mai vorbea cu glas tare, iar ulițele păreau să-și fi pierdut răsuflarea. Condamnarea la 21 de ani și o zi nu era în fond o sentință care despărțea viața de moarte, libertatea de zidurile reci ale temniței.

În sala de judecată, timpul părea să se fi oprit. Gore nu s-a apărat, nu a strigat, nu a plâns. A privit doar înainte, ca și cum drumul lui se deschidea dincolo de oameni, dincolo de legi. Și în acea privire se afla tăcerea tuturor drumurilor fără întoarcere.

Pentru ceilalți, pedeapsa era o lecție. Pentru el, era doar o altă treaptă pe care trebuia să o urce singur, cu pași grei, înspre un orizont pe care nimeni nu îl mai putea vedea.

În cimitirul satului

Trupul Anetei, doar oseminte rămase, a fost ridicat de mama ei și adus de la Slatina cu trenul pentru a fi depus creștinește în pământul cimitirului din satul natal.

Toamna coborâse peste sat ca o tăcere grea. Frunzele se adunau în jurul crucii de lemn, iar vântul purta cu el mirosul de pământ reavăn. Trupul Anetei, odată plin de viață, se odihnea acum în adâncul cimitirului rece.

Satul își continua zilele, dar în fiecare seară clopotul bisericii părea să bată mai încet, ca și cum ar fi știut că o parte din sufletul comunității fusese smulsă. În case, oamenii vorbeau în șoaptă despre plecarea ei, iar lumina lămpilor tremura ca o rugăciune.

Tăcerea grea

Satul a amuțit o vreme. Nu mai era murmurul obișnuit de pe zi, nici glasul copiilor alergând spre școală. O tăcere grea, ca o ceață, s-a așezat peste case și peste inimile oamenilor. Aneta, cu zâmbetul ei blând și cu pașii mereu grăbiți, nu mai era.

Sătenii au simțit vestea ca pe o rană comună. Fiecare își amintea de ea în felul său: la fântână, la câmp, la sărbători. Dar acum, toate amintirile se adunau într-un singur nod de durere. Și în mijlocul acestei dureri, Nicu, băiețelul ei de patru ani, cu ochii mari și neînțelegători, privea lumea ca și cum ar fi întrebat: „De ce?”

Nimeni nu știa cum să-i răspundă. Oamenii îl mângâiau pe creștet, îi aduceau dulciuri, îl luau de mână, dar în privirea lor se citea neputința. Satul întreg devenise un fel de familie pentru copil, dar nici o familie nu putea umple absența mamei.

Durerea nu era doar a rudelor, ci a tuturor. Era o durere care se răspândea ca un ecou, atingând fiecare casă, fiecare suflet. Și în acea tăcere, oamenii au înțeles că pierderea Anetei nu era doar a copilului ei, ci a întregii comunități.

Comoara bunicelor

Dar în mijlocul acestei tăceri apăsătoare, copilul nu a rămas singur. Bunica, cu mâinile ei obosite de muncă și cu inima plină de grijă, l-a strâns la piept ca pe o comoară. Mătușa lui, la fel de copleșită de pierdere, i-a devenit umbra și sprijinul de fiecare zi. Împreună, cele două femei au încercat să țină locul mamei, să-i ofere copilului căldura pe care doar Aneta o știa dărui. Viața lor, de aci înainte a fost dedicată în totalitate copilului plăpând ce abia pășea în viață.

Satul privea această luptă tăcută cu emoție și respect. Era ca și cum întreaga comunitate se închina în fața puterii lor de a transforma durerea în grijă, de a ridica un copil din prăpastia pierderii. Și totuși, în ochii albaștrii ca cerul ai băiețelului se citea mereu dorul — un dor pe care nici bunica, nici mătușa, nici satul întreg nu-l puteau stinge.

Întrebări fără răspuns

Întrebările fără răspuns l-au urmărit toată viața. De ce mama? De ce atunci? De ce tatăl meu a putut face asta? De ce el, copilul de patru ani, trebuia să învețe atât de devreme ce înseamnă lipsa? Dar, cu o mare dârzenie, a mers mai departe.

Anii au trecut ca niște trepte grele, fiecare purtând în sine o frică, o amintire, o rană. Și totuși, copilul a învățat să le înfrunte. A învățat să-și învingă temerile, să-și domolească dorul, să transforme durerea într-o forță tăcută.

Bunica și mătușa i-au fost sprijin, dar adevărata luptă s-a purtat în sufletul lui. Și din acea luptă s-a născut un drum frumos, o viață clădită cu trudă și credință. Ca o răsplată de la Dumnezeu, copilul a ajuns să-și croiască destinul, purtând în el nu doar amintirea mamei, ci și puterea de a fi mai mult decât o victimă a pierderii.

Drumul în viață

Anii de școală de la Rm. Vâlcea i-au deschis mintea și i-au dat un rost. A învățat o meserie respectată, care i-a adus nu doar pâinea zilnică, ci și demnitatea de a fi privit cu cinste de ceilalți. Și-a clădit o familie frumoasă, ca un răspuns la toate lipsurile copilăriei. Doi băieți gemeni și o fată au venit în viața lui, ca trei lumini aprinse în întunericul trecutului. I-a crescut și i-a iubit ca pe lumina ochilor lui, cu o grijă și o tandrețe pe care el nu le cunoscuse de la mama sa. Era iubirea pe care nu o avusese, dar pe care a ales să o dăruiască fără rezerve, ca și cum Dumnezeu îi răsplătea prin ei toate lacrimile și toate întrebările fără răspuns.

Astfel, durerea s-a transformat în binecuvântare, iar pierderea s-a prefăcut în puterea de a construi. Viața lui devenise o mărturie că din suferință se poate naște lumină, și că dragostea, chiar dacă nu o primești la început, o poți oferi mai târziu ca pe cel mai mare dar.

Îngerii păzitori

Și totuși, chiar și după ce și-a clădit familia și și-a găsit rostul în lume, nu a încetat niciodată să poarte în gând amintirea bunicii și a mătușii lui. Ele au fost îngerii lui păzitori, cele care i-au vegheat pașii în cele mai grele momente, cele care au transformat singurătatea copilăriei într-o formă de iubire tăcută și neclintită.

Drumul vieții lui a fost luminat de prezența lor, chiar și atunci când au dispărut. În fiecare gest de grijă față de copiii lui, în fiecare rugăciune rostită în tăcere, se regăsea amintirea lor. Era ca și cum bunica și mătușa îi lăsaseră nu doar sprijinul de atunci, ci și puterea de a fi un om întreg, capabil să dăruiască iubirea pe care el nu o primise.

Astfel, viața lui a devenit o mărturie a legăturii nevăzute dintre cei plecați și cei rămași, o dovadă că dragostea nu moare odată cu trupul, ci rămâne să vegheze, ca o binecuvântare.

Neuitarea

Acel băiețel care a pășit în lume fără iubirea și sprijinul mamei sale, purtând în suflet întrebări fără răspuns, a ajuns astăzi un om matur. Din când în când, se întoarce la căsuța de lemn din satul natal, pe care o îngrijește cu grijă, ca să rămână în picioare — mărturie a unei vieți ce părea frântă încă de la primii pași.

Drumul lui duce mereu spre cele trei cruci

reci din cimitirul satului: crucea mamei, a bunicii și a mătușii. În fața lor, își pleacă fruntea și își lasă sufletul să se odihnească în tihnă, ca într-o rugăciune.

Viața lui este dovada că din durere se poate naște putere, că din lipsă se poate clădi iubire, și că destinul, oricât de greu ar fi la început, poate fi transformat într-o binecuvântare. Lecția lui rămâne pentru toți: chiar și atunci când drumul pare frânt, credința, dârzenia și iubirea pot ridica omul spre lumină.

Post-scriptum

Aceasta poveste tristă s-a derulat și sub ochii copilului care am fost, adultului de mai târziu, legat printr-o prietenie strânsă cu Nicu, băiatul ce și-a pierdut într-o clipă fatală părinții.

Puiu-Constantin

Tudor

20 decembrie.2025

Dozești-Vâlcea

⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️

MATERIAL

PRELUAT DE LA #VICENȚIU #MOCANU

CONSILIER LOCAL

AL MUNICIPIULUI

RM.VÂLCEA

NE-AM #OPUS

#TUTUROR

#SCUMPIRILOR.

OAMENII NU SUNT

BANCOMAT🤔

Ne-am opus creșterii impozitelor pe imobile și terenuri.

ASTAZI……… Ne-am opus și noii majorări a impozitelor auto.

Așa, prin scumpiri enorme , repetate la impozite pe locuințe, terenuri și acum pe auto, sunt omorâți pas cu pas antreprenorii și cetățenii din Râmnicu Vâlcea care muncesc cinstit și își plătesc taxele și impozitele

Aceeași direcție greșită, aceeași povară pusă pe cetățeni.

❌ Taxe mărite din nou, într-un timp foarte scurt.

Impozitul auto crește după ce au fost mărite impozitele pe locuințe și terenuri. Aceiași oameni plătesc din nou.

❌ Lovitură directă în clasa de mijloc.

Sunt afectați antreprenorii și cetățenii care folosesc mașina pentru muncă, nu pentru lux. Veniturile reale sunt ignorate.

❌ Bani luați fără explicații.

Nu există investiții clare, nu există destinație asumată. Doar acoperirea risipei.

❌ Discurs frumos, realitate dură.

Se vorbește despre sprijin, dar se sufocă exact cei care muncesc ……..

➡️Acest #link a fost atașat de către Redacția ziarului on-line A.Z.I.Rm.Vâlcea, despre cel care se crede ,,groful"

orașului:

https://www.instagram.com/reel/DP8Cfe8DTph/...

#RamniculValcea #StopTaxe #Antreprenori #MuncaCinstita #RespectPentruOameni

Toate reacţiile:

1

SÂMBĂTĂ

#20DECEMBRIE2025

LA MĂNĂSTIREA BISTRIȚA-OLTEANĂ

S-A #SĂVÂRȘIT

#PARASTASUL

#DE40DEZILE

DE CÂND PREACUCERNICUL

#PĂRINTE

#ARHIMANDRIT

#VENIAMIN

#MICLE

A FOST PRIMIT DE

ÎNGERI LA

DREAPTA BUNULUI

#DUMNEZEU ....

🥲Mărturisesc că✍️ scriu cu greu acest material și încă nu pot să mă împac cu gândul că PREACUCERNICUL meu părinte duhomnic și bun prieten, Arhimandrit Veniamin Micle după 46 de ani nu-l mai am aproape,

pentru a ne împărtăși, bucuria,tristețea, realizările.

În anii ce l-am avut aproape am învățat foarte multe lucruri și m-a apropiat mai mult de credință și totodată îmi declara că este fericit că munca mea de jurnalist scoate în evidență lucruri ce trebuiesc îndreptate în societate.

Permanent mă încuraja să nu abandonez ideea de independență jurnalistică și să continui acest drum curajos.

Respectul meu,considerația și recunoștința pentru Sfinția Sa va fi atâta timp cât voi fi în viață, mergând la mormântul său de ai pune lumină și de al pomeni Bunului Dumnezeu.

Am participat împreună cu familia la Parastasul oficiat cu multă grijă de către #Inaltpreasfintia #Sa #Varsanufie #Arhiepiscopul #Râmnicului,

împreună cu un #sobor de #preoți și #călugări în Sfânta Biserică a Mănăstirii,a oficiat Slujba de Parastas finalizată prin VEȘNICA POMENIRE.

Din #partea familiei părintelui Veniamin au venit din MARAMUREȘUL ISTORIC să participe la Parastas,d-ul #VALER #FĂT nepotul său însoțit de alte neamuri.

După săvârșirea slujbei împreună cu Înaltpreasfinția Sa Varsanufie,preoți,

călugări ,măicuțe și credincioși ne-am deplasat la #mormântul părintelui Veniamin unde s-a oficiat o Slujbă de către Inaltpreasfintia Sa Varsanufie cât și Sfințirea #CRUCII -#MONUMENT ce stă într-un respect desăvârșit la capul părintelui nostru drag, Veniamin Micle.

Este imperios necesar să #mulțumim Înaltpreasfinției Sale Varsanufie pentru faptul că a realizat într-un timp foarte scurt de la decesul parintelui,CRUCEA-MONUMENT cât și mormântul.

🗣În numele meu personal și al publicației on-line A.Z.I.Rm.Vâlcea,

mulțumim Înaltpreasfinției Sale Varsanufie pentru grija ce i-a purtat părintelui nostru drag Veniamin cât a fost în viață cât grija pe care o are pentru trecerea la cei DREPȚI a părintelui.

🙏Înaltpreasfinția Sa prin această lucrare săvârșită a scos în evidență că Preacucernicul părinte Veniamin, a fost o #PERSONALITATE #MARCANTĂ a Bisericii noastre Creștin-Ortodoxă, atât ca duhomnic cu mult HAR de la Bunul Dumnezeu, un profesor ce a scos generații de preoți, călugări cât si pe deasupra a fost un mare intelectual prin munca sa de cercetător,scriitor,

tipograf,arhitect,ce ne-a lăsat un ADEVĂRAT TEZAUR creând peste 175 de cărți, de #religie,#istorie și #sociale.

A fost vorbitor de foarte multe limbi străine.

⁉️Am un singur regret la acest Parastas, faptul că foarte mulți care i-au călcat pragul CHILIEI modeste a părintelui,pentru diverse lucruri, au tratat cu UITARE acest moment.

➡️Aici mă refer în primul rând la intelectualitatea Valceană, la foști elevi de seminar sau foști studenți de la facultatea de Teologie cât și la credincioșii de rând.

➡️Nu au fost prezenți nici cei care i-au acordat Titlul onorific de Cetățean de Onoare de la primăria Râmnicu Vâlcea și primăria Costești-Vâlcea.

🤝Doresc să mulțumesc d-lui Petre Cichirdan, patronul celor 4 publicații de Cultură Vâlcene, și reprezentanților Bibliotecii Județene

,,Antim Ivireanul",Vâlcea pentru prezență.

Totodată îi mulțumesc și televiziunii on-line VERTICAL TV. prezentă prin bunul meu prieten PIRO,care a filmat întreg evenimentul.

🗣În încheiere pot afirma cu certitudine că Preacucernicul părinte Veniamin, nu merită să fie UITAT la cât bine a făcut comunității Vâlcene cât credincioșilor de rând și cât suflet și iubire a consumat pentru binele Mănăstirii Bistrița și comunității Vâlcene.

Drum lin printre ÎNGERI Precucernice Părinte Arhimandrit VENIAMIN MICLE!

https://youtu.be/_Y96LQwun9I?si=5rUKL1Q2C5mNzGqp

A consemnat

Gheorghe Jianu

A.Z.I. Rm.Vâlcea

și

membru U.Z.P.R

sector 1București

21.decembrie.2025

SÂMBĂTĂ

#20DECEMBRIE2025

LA MĂNĂSTIREA BISTRIȚA-OLTEANĂ

S-A #SĂVÂRȘIT

#PARASTASUL

#DE40DEZILE

DE CÂND PREACUCERNICUL

#PĂRINTE

#ARHIMANDRIT

#VENIAMIN

#MICLE

A FOST PRIMIT DE

ÎNGERI LA

DREAPTA BUNULUI

#DUMNEZEU ....

🥲Mărturisesc că✍️ scriu cu greu acest material și încă nu pot să mă împac cu gândul că PREACUCERNICUL meu părinte duhomnic și bun prieten, Arhimandrit Veniamin Micle după 46 de ani nu-l mai am aproape,

pentru a ne împărtăși, bucuria,tristețea, realizările.

În anii ce l-am avut aproape am învățat foarte multe lucruri și m-a apropiat mai mult de credință și totodată îmi declara că este fericit că munca mea de jurnalist scoate în evidență lucruri ce trebuiesc îndreptate în societate.

Permanent mă încuraja să nu abandonez ideea de independență jurnalistică și să continui acest drum curajos.

Respectul meu,considerația și recunoștința pentru Sfinția Sa va fi atâta timp cât voi fi în viață, mergând la mormântul său de ai pune lumină și de al pomeni Bunului Dumnezeu.

Am participat împreună cu familia la Parastasul oficiat cu multă grijă de către #Inaltpreasfintia #Sa #Varsanufie #Arhiepiscopul #Râmnicului,

împreună cu un #sobor de #preoți și #călugări în Sfânta Biserică a Mănăstirii,a oficiat Slujba de Parastas finalizată prin VEȘNICA POMENIRE.

Din #partea familiei părintelui Veniamin au venit din MARAMUREȘUL ISTORIC să participe la Parastas,d-ul #VALER #FĂT nepotul său însoțit de alte neamuri.

După săvârșirea slujbei împreună cu Înaltpreasfinția Sa Varsanufie,preoți,

călugări ,măicuțe și credincioși ne-am deplasat la #mormântul părintelui Veniamin unde s-a oficiat o Slujbă de către Inaltpreasfintia Sa Varsanufie cât și Sfințirea #CRUCII -#MONUMENT ce stă într-un respect desăvârșit la capul părintelui nostru drag, Veniamin Micle.

Este imperios necesar să #mulțumim Înaltpreasfinției Sale Varsanufie pentru faptul că a realizat într-un timp foarte scurt de la decesul parintelui,CRUCEA-MONUMENT cât și mormântul.

🗣În numele meu personal și al publicației on-line A.Z.I.Rm.Vâlcea,

mulțumim Înaltpreasfinției Sale Varsanufie pentru grija ce i-a purtat părintelui nostru drag Veniamin cât a fost în viață cât grija pe care o are pentru trecerea la cei DREPȚI a părintelui.

🙏Înaltpreasfinția Sa prin această lucrare săvârșită a scos în evidență că Preacucernicul părinte Veniamin, a fost o #PERSONALITATE #MARCANTĂ a Bisericii noastre Creștin-Ortodoxă, atât ca duhomnic cu mult HAR de la Bunul Dumnezeu, un profesor ce a scos generații de preoți, călugări cât si pe deasupra a fost un mare intelectual prin munca sa de cercetător,scriitor,

tipograf,arhitect,ce ne-a lăsat un ADEVĂRAT TEZAUR creând peste 175 de cărți, de #religie,#istorie și #sociale.

A fost vorbitor de foarte multe limbi străine.

⁉️Am un singur regret la acest Parastas, faptul că foarte mulți care i-au călcat pragul CHILIEI modeste a părintelui,pentru diverse lucruri, au tratat cu UITARE acest moment.

➡️Aici mă refer în primul rând la intelectualitatea Valceană, la foști elevi de seminar sau foști studenți de la facultatea de Teologie cât și la credincioșii de rând.

➡️Nu au fost prezenți nici cei care i-au acordat Titlul onorific de Cetățean de Onoare de la primăria Râmnicu Vâlcea și primăria Costești-Vâlcea.

🤝Doresc să mulțumesc d-lui Petre Cichirdan, patronul celor 4 publicații de Cultură Vâlcene, și reprezentanților Bibliotecii Județene

,,Antim Ivireanul",Vâlcea pentru prezență.

Totodată îi mulțumesc și televiziunii on-line VERTICAL TV. prezentă prin bunul meu prieten PIRO,care a filmat întreg evenimentul.

🗣În încheiere pot afirma cu certitudine că Preacucernicul părinte Veniamin, nu merită să fie UITAT la cât bine a făcut comunității Vâlcene cât credincioșilor de rând și cât suflet și iubire a consumat pentru binele Mănăstirii Bistrița și comunității Vâlcene.

Drum lin printre ÎNGERI Precucernice Părinte Arhimandrit VENIAMIN MICLE!

https://youtu.be/_Y96LQwun9I?si=5rUKL1Q2C5mNzGqp

A consemnat

Gheorghe Jianu

A.Z.I. Rm.Vâlcea

și

membru U.Z.P.R

sector 1București

21.decembrie.2025

LA RM.VÂLCEA

SUNT CAZURI

CÂND

#LEGEA448/2006

art.65,al.1

AL

#PERSOANELOR

CU

#DIZABILITĂȚI

NU ESTE

#RESPECTATĂ

DE UNII

#CETĂȚENI!

#Redacția #ziarului on-line A.Z.I.Rm.Vâlcea revine cu precizări privind obligativitatea respectării locurilor de parcare pentru autoturismele ce aparține persoanelor cu dizabilități,conform legii 448/2006,

art.65,al.1,în parcările publice.

🚶‍♂️Am luat la pas din nou parcările publice din oraș atât cele terane cât si cele subterane,pentru a constata dacă

#legea este

#respectată și aceste locuri nu sunt ocupate în mod #ABUZIV de proprietari de autoturisme ce nu fac obiectul legii menționate.

A devenit o #obișnuință ca aceste locuri destinate strict persoanelor cu dizabilități să fie #ocupate de #persoane ce tratează cu #indiferență #legea.

Astăzi 16 decembrie 2025 în parcarea

subterană 1, din centrul municipiului am găsit #fără #ecuson, #fără #legitimație de persoană cu dizabilități (ce trebuiesc să fie la vedere),pe loc de handicap #B78, autoturismul Wolkswagen de culoare gri cu nr.de înmatriculare:

VL.27.ROK.

Din informațiile primite,am înțeles că propietarul autoturismului respectiv ar fi #magistrat sau #angajat la #judecătoria Rm Vâlcea sau la #Tribunalul Vâlcea.

⁉️🫩Păi ce pretenții să mai avem la alți cetateni certați cu legea, dacă această persoană care se culcă și se scoală cu legile în minte, ÎNCALCĂ GROSOLAN UN DREPT AL PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI❓️🗿

#Poliția #Locală a municipiului Rm.Vâlcea trebuie să aplice #legea si #amenda #cuvenită ca oricărui cetățean ce nu înțelege respectarea unui DREPT LEGAL,cuvenit acestor persoane cu #nevoi speciale.

Nu trebuie să existe rezerve de aplicarea legii,chiar dacă în discuție este o persoană ce deține o funcție de magistrat sau o altă funcție publică.

În societate după efectuarea serviciului este cetățean ca orice cetățean supus respectării Legii.

În final aducem spre informare și alte situații când persoane fără dizabilități se folosesc de legitimațiile celor în drept conform legii 448/2006,și parchează mașinile proprietate personală pe locurile speciale în mod gratuit.

Trebuie știut faptul că este obligatoriu ca persoana cu dizabilități să fie în mașina respectivă,pentru a beneficia de parcare pentru un loc special amenajat.

📌Este obligatoriu ca în afară de legitimația ce trebuie să stea pe bordul mașinii, mașina trebuie să aibă montat pe parbriz un însemn cu desenul handicap și copie după Decizia de Persoană cu Dizabilități.

✍️Demersul nostru este acela de a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilități și a administrației locale prin Poliția Locală pentru a interveni acolo unde legea nu este respectată față de persoanele cu dizabilități.

IATĂ CE SPUNE

LEGISLAȚIA ÎN

DOMENIU:

,,Parcarea pe loc de handicap în România este permisă doar persoanelor cu dizabilități care dețin un Card-Legitimație de parcare eliberat de autorități, acest card trebuind afișat vizibil, iar parcarea gratuită se aplică în locurile semnalizate special, atât în parcări publice, cât și pe stradă, conform Legii 448/2006. Ocuparea abuzivă a acestor locuri de către alte vehicule atrage amenzi contravenționale între 2.000 și 10.000 de lei și ridicarea mașinii.

Cine are dreptul?

Persoanele cu grad de handicap (indiferent de grad).

Reprezentanții legali ai persoanelor cu handicap.

Cum se obține dreptul de parcare?

Obținerea Certificatului de Încadrare în Grad de Handicap: Acesta este documentul de bază, obținut de la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap.

Solicitarea Cardului-Legitimație: Se depune o cerere la autoritatea de asistență socială (primărie, DGASPC), prezentând certificatul și alte documente necesare.

Afișarea Cardului: Cardul-legitimație obținut trebuie expus la vedere (în bord, sub parbriz) de fiecare dată când se parchează pe locurile rezervate.

Reguli cheie:

Vizibilitate: Cardul trebuie să fie vizibil, nu ascuns.

Locuri Semnalizate: Se poate parca doar pe locurile marcate cu semnul internațional pentru persoane cu handicap.

Parcare Gratuită: Permite parcarea gratuită, dar regulile locale pot varia, fiind obligatorie deținerea cardului.

Sancțiuni pentru nerespectare:

Amenzi între 2.000 și 10.000 lei.

Ridicarea vehiculului de pe locul respectiv".

A constatat

Gheorghe Jianu

A.Z.I. Rm.Vâlcea

membru U.Z.P.R

sector 1București

16.decembrie.2025

#RÂMNICENI ,

LOCUITORI AI

#MUNICIPIULUI

RM.VÂLCEA,

IATĂ CE VĂ

AȘTEAPTĂ ÎN

#ANUL2026❗️

⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️⬇️

🎯 #TAXE

#MAI #MARI

CU PESTE 80 LA

SUTĂ.

PLAN ZERO.

#TRANSPARENȚĂ

#ZERO.

📌 În ședința trecută, administrația a decis că râmnicenii pot plăti mai mult. Mult mai mult. Peste 80 la sută în plus.

Eu m-am opus.

💬 Și totuși nu s-a prezentat nimic concret.

Nicio listă de investiții.

Nicio direcție clară.

Nicio justificare reală.

✔ Vor primi familiile defavorizate un sprijin real. Niciun răspuns.

✔ Vor fi ajutate persoanele care abia își plătesc gigacaloria. Niciun răspuns.

✔ Vor apărea proiecte serioase în cartiere. Tot niciun răspuns.

📣 Singurul lucru cert este că dumneavoastră trebuie să plătiți.

🔥 Administrația cere peste 80 la sută în plus, fără să arate ce face cu banii existenți. Fără un plan, fără obiective, fără responsabilitate.

🏛 Eu susțin ordine în cheltuieli, transparență totală și investiții care se văd în oraș. Nu poveri suplimentare puse pe umerii familiilor și firmelor.

❗ Dumneavoastră aveți dreptul să întrebați de ce se cer sume mai mari.

❗ Dumneavoastră aveți dreptul să refuzați o mărire fără explicații.

👉 Dacă vi se pare interesant mesajul, distribuiți, dați like și lăsați un comentariu. ❤️

#RâmnicuVâlcea #TaxeMaiMari #Transparenta #ConsiliulLocal #AdministratieResponsabila #VicențiuMocanu #DrepturileCetățenilor #StopRisipei #FărăMăririFărăPlan

Semnează

Consilier Local

Vicențiu Mocanu